Insemnari Irelevante

Timiditatea – un defect al oamenilor mari, tupeul – defectul oamenilor mici!

Despre intalnirea lui Dan Puric cu Nea Ilie si invatamintele cu care a ramas cunoscutul actor

with 4 comments

Later Edit: Julianne m-a luminat – multam’!

„Buna ziua Teiucule,

textul de „acasa” de la tine e chiar din cartea lui Dan Puric, „Despre omul frumos…”

AS – din pacate, nu stiu care este sursa exacta a scriiturii. Eu am primit textul via email.

Prin arta sa, prin activitatea desfasurata in ultimii 15 ani si prin orientarile artistice, Dan Puric ocupa astazi un loc de onoare in galeria marilor figuri ale culturii si artei romanesti. Desi a colindat toata tara si alte 36 de state ale lumii cu spectacolele sale, nu sofeaza in mod curent, insa are permis valabil.

Fiecare lucru la vremea sa.

„Dumnezeu, iubindu-ma, ma tot pune la felurite incercari ca sa nu ma plictisesc. Asa a fost si cu soferia. Ne-am luat si noi masina. Atunci mi-a zis sotia ca ar fi bine sa-mi iau permis si eu, ca, cine stie, s-ar putea sa fie nevoie vreodata sa sofez. Pentru mine, lucrul asta a venit prea tarziu si m-am dus la prima lectie de soferie cu emotii de liceean, la un PECO, unde trebuia sa ma intalnesc cu instructorul. Tremuram rau pe marginea trotuarului, ca la bacalaureat, si il asteptam. Cel mai bun lucru era ca omul nu ma cunostea. A venit cu o Dacia de pe vremea lui Ceausescu, careia, cand i-a pus o frana, chiar in fata mea, i-au sarit suruburile pe jos. Le-a adunat tacticos si le-a pus la locul lor, ignorandu-ma. Era mecanicul absolut, la intalnirea cu imbecilul absolut.

Locul mortului
Nea Ilie era plin de vaselina si avea un fes slinos pe cap. M-a citit din prima, si-a dat seama cu cine are de-a face. Daca m-ar fi cunoscut, mi-ar fi spus: «Vai, maestre, ce onorat sunt sa va fiu eu instructor!» Cand mi-a zis, fara sa se uite la mine: «Ba, asta e cheia!», am inghetat. «Fii atent, a continuat el, ambreiajul este tata, frana este mama, iar acceleratia este copilul tampit care alearga pana ce da cu capul in prima masina.» Absolut genial!
Apoi imi spune scurt: «Treci in locul meu!» Eu, speriat: «Lasa-ma, nene, ca n-am mai pus in viata mea mana pe asa ceva». «Ba, tu nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa te conduca toti tampitii?» Si atunci m-am gandit sa strig si eu la poporul roman: «Popor roman, nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa fii condus de toti tampitii?»
Era o adevarata resuscitare, domnule! Si imi tot repeta: «Hai, hai, invata sa conduci!» Ceea ce a urmat a fost incredibil. M-a scos direct in trafic. Si eu trebuia sa am mana pe volan, pe chei, pe schimbatorul de viteze, trebuia sa ma uit in cele doua oglinzi, dar si in ochii lui. «Unde te duci, maaa? Nu vezi unde ma bagi? O calci pe baba aia! Nu te uiti in spate? Vezi, ba, ca intra ala in tine!»

Si m-a tinut asa, de inghetam si transpiram tot, doua zile la rand! Nu mai eram sanatos! Nici un rol, in viata mea, nu m-a solicitat atat de mult si nu m-a adus intr-o asemenea stare. In a treia zi s-a linistit de tot. Statea batranul cu o mana pe volan si cu fesul pe ochi. Dormea, domnule! «Inseamna ca am inceput sa conduc bine», mi-am zis.

Crucea Sfantului Andrei
Nu l-ati vazut pe Puric disperatul intre Maestrul sau dormind si traficul din Bucuresti. Si, tarandu-ma incet-incet, am trecut pe langa un cimitir. Atunci Maestrul a deschis ochii: «Ba, vezi? Aici e o fosta eleva de-a mea!» Mie mi-a inghetat coloana vertebrala. «In cimitir?» «Pai da! Nu e singura, e cu sotul!» «Cum a ajuns acolo?» «Tot asa, ba, ca si tine, nu a oprit la Crucea Sfantului Andrei, aia pe unde trece trenul. Pai, ba, cand vezi o cruce nu te opresti sa te inchini? Treci ca animalul? Ce-o fi cu graba asta, ca tot acolo ajungi!» Omul asta m-a crestinat pe mine, teologul lui peste. Avea dreptate! Cand vezi Crucea Sfantului Andrei, te uiti in dreapta si nu crezi nici macar in ala de-ti face semn cu steagul, ca e tara plina de prosti.

Vei invata sa conduci cand vei sti sa te feresti de prosti, nu cand vei sti legea!!!”

Anunțuri

Written by Teiucul

Martie 16, 2010 la 22:35

Publicat în Insemnari Elucubrante

4 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Buna dimineata !

    Cred ca ultima propozitie este adevarata si reformulata putin: ” vei invata sa traiesti cand vei sti sa te feresti de prosti” 😆

    KingSnake

    Martie 17, 2010 at 09:54

  2. e cam greu pen’ ca-s prosti, da’ multi!

    pisica turbata

    Martie 17, 2010 at 14:17

  3. un superom 🙂

    Lilly

    Martie 18, 2010 at 17:48

  4. Invatatura pe care-o desprind din povestea de mai sus e alta: omul s-a apucat sa faca ceva. Chestie foarte importanta, pe genul „Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga-n sac”. Sintem un cor de babe bocitoare, dar cind e vorba de facut ceva spre binele comun sau al altei fiinte in nevoie disparem precum potirnichile la prima boare de vint.

    in alta ordine de idei, am rezonat zilele astea la ceva:

    http://bradut-florescu.blogspot.com/2010/03/rostul.html#comments

    Miorlaupufos

    Martie 19, 2010 at 17:10


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: