Insemnari Irelevante

Timiditatea – un defect al oamenilor mari, tupeul – defectul oamenilor mici!

Poveste de blogari – partea aIIIa

with 11 comments

Ideea e senzationala. Iata partea I si partea aIIa.

„Explicatia era…plauzibila. Si inima i-a mai venit Orfeliei (Ella, trebuie sa-i dam un nume, Orfelia o chema pe o vanzatoare simpatica pe care am intalnit-o ieri. Bun numele?) la loc. Dar a observat ca din buzunarul de la spate al salopetei unuia dintre gunoieri iesea…”

… o raza de lumina. Se apropie sfiioasa si trase cu ochiul. Obrajii ii ardeau de rusine caci era ca si cum ar fi pohtit la fundul omului. Insa curiozitatea – aia care omoara pisici – o impingea necrutatoare de la spate. Cu burta supta, fesele intarite si sanii ridicati, prinse de marginea buzunarului pentru a-l largi. Degetele-i tremurande trasera panza aspra iar capul si-l infipse adanc in mica gaurica. Ochii ii cautau cu pofta ceva indecent, tanjea sa fie cutremurata…

Prima culoare ce-i izbi retina era un verde crud. Mirosul de iarba si fum o nedumirea total. Se concentra si privi mai atent: era pe un stadion, in galerie. Se privi cu atentie si-si observa tricoul mov. Inima-i tresari de placere, movul ii amintea de alcoov. In urechi insa ii bubiau strigarile sfertodoctilor ce se bucurau de calificarea Timisoarei in play off-ul CL. Ea era dinamovista, nu-i prea priia bucuria celor din tribune. Si pe cand se pregatea sa coboare, simti o apriga izbitura in prea frumosul sau sezut. Inchise ochii de durere… Cand ii deschise, era fata in fata cu ai doi gunoieri pe care-i gasise in camera bunicului. Zambeau si fredonau: Deschide usa crestine…

[Ne intoarcem putin in lumea de dincoace pentru a traduce simtamintele tinerei. In camera obscur luminata, batranul se uita ranjind la O(r)felia. Nu putea pricepe de ce se asezase aproape de-a busilea si – mai ales – ce dracu tot cauta avand capul infipt in curul bunului gospodar. O strafulgerare ii brazda creierul, isi aminti de accidentul cu proteza iar genunchiul i se incorda amarnic. Spitul ii pleca brusc si o lovi in fesa dreapta, drept razbunare pentru sperietura primita. Iar fata disparu cu totul in raza de lumina… ]

– Domnule, cine esti dumneata? Cum te numesti de-adevaratelea? – intreba fata cu un glas speriat…

– Domnita draga, Costel Hamletov imi zice..

– Iar colegul dumitale?

– Georgel Napoleon Piciorus…

– Si de unde veniti?

– Oh, dara… E o poveste lunga, aveti timp sa m-ascultati?

– Nu prea, scurteaz-o in doua fraze! Ca pe noi asa ne-au invatat la trainingul de casiere: all in one page! Zi!

– Bine, fie asa cum va doreste inima. Eu sint hedonist iar el e epicurist…

– Ha? ingaima O(r)felia uimita…

Si in acelasi timp, mintea ii zbura din trup. Isi aminti ca are deja o varsta si tanjea… Tanjea dupa alint, saruturi ori acel fior de nedescris… Cele doua cuvinte ii adusera aminte de primul ei iubit, de fapt singurul… Avea inca o varsta frageda… Ultima oara cand tremurase serios fusese atunci cand luase un pui de gripa de la o colega. Se departisera pentru ca-l prinsese in fata televizorului, cu pantalonii in vine, in miezul noptii. Speriata, l-a alungat din casa si a cautat o carte in care stia ea ca va gasi o explicatie. Kama ii spunea. Dupa o ora de cautari, a gasit-o! Pozitia in care-si surprinsese iubitul, nu era acolo. In plus, in toate pozele erau minim doi oameni. Ce era asta? Cum se numea boala? Ceva cu nist… Nu era vorba, oare, de unul din cuvintele rostite de strain? Hedonist sau epicurist? Isi inghiti gandurile si incepu sa priveasca imprejurimile…

Era intr-o incapere de institutie. Trupul i se odihnea alene intr-un jilt directorial. In fata sa, trona un birou de stejar, model de experti. Cum care? Aia ieftini pe care ii stia ea din oras. Telefonul suna insistent. Ridica receptorul cu teama:

– Buna ziua! A venit Goran

– Da!

– Bine, il trimit inauntru! Are si factura cu el

Zari o placuta asezata intr-o margine. O intoarse si vazu! Se numea O(r)felia Ud(a) & Rea si era ministru. Ziua se scurse pe nesimtite, ea fiind doar o simpla spectatoare a celor ce i se petreceau. Intre timp, cei doi gunoieri plecasera demult iar acum se afla pe bancheta din spate a unei limuzine. Sofer era hedonistul care ii tot spunea ceva legat de un palat…

Dau o pasa in adancime. Marului 

Anunțuri

Written by Teiucul

August 5, 2009 la 23:07

Publicat în Insemnari Elucubrante

11 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. primaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa 😀

    crocoditza

    August 5, 2009 at 23:33

  2. Aoleu teiucule, ne-ai bagat in d-astea grele ( si aici nu ma refer doar la kilogramele doamnei ministru). 😆
    Chiar ca pasa in adancime, vom cugeta peste noapte la continuare si maine dimineata ne punem pe scris. 😉

    KingSnake

    August 5, 2009 at 23:45

  3. Io pot doar sa va foarte multamesc! Si sa abia astept aventurile… Sau, ma rog, povestea 🙂

    teiucul

    August 5, 2009 at 23:48

  4. Care Goran? Serban? 🙂 .

    Ele

    August 6, 2009 at 00:59

  5. ai intrat in desfasurarea actiunii?:)) oare te intrece vreun blogar la imaginatie?

    caramea

    August 6, 2009 at 02:46

  6. „Care Goran? Serban?”
    Nu Ele, probabil ca Bregovic. Tre’i sa-i plateasca factura pentru concertul de la Mamaia, cel tinut pe plaja, asta primavara parca…

    IndigoBird

    August 6, 2009 at 07:24

  7. […] august 2009 de KingSnake Am preluat din zbor pasa primita de la Teiucul (partea a III a a povestii). Aici gasiti partea I(si initiatoarea ideii) si partea […]

  8. Preluare pe piept, face din gel un adversar si centreaza in careu inspre … 😀

    KingSnake

    August 6, 2009 at 10:17

  9. Buna dimineata! Caramea, bine ai venit!

    teiucul

    August 6, 2009 at 10:18

  10. napoleon piciorus e o figura si jumate de om. 😀

    Sangerica

    August 6, 2009 at 15:22

  11. […] scrisa de inventivul Dono. In partea a 3-a, povestea prinde cu totul alt contur, o gasiti aici: teiucul. Povestea continua ajungand pana la partea a 4-a: ykwapple, iar partea a 5-a va duce in lumea lui […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: