Insemnari Irelevante

Timiditatea – un defect al oamenilor mari, tupeul – defectul oamenilor mici!

Mime si T(e)ism

with 49 comments

– Alo!

– Salut Mime!

– Sa traiesti, T(e)isme!

– Ce faci in seara asta, vii pe la mine?

– Nu pot, sint ocupat

– Bine, poate maine! Sault!

– Salut!

Se intampla la fel de mai bine de 6 luni. T(e)ism si Mime erau prieteni de-o viata. Dupa facultate, Mime incepuse o afacere iar acum era unul din cei mai bogati oameni din oras. T(e)ism iubea independenta asa ca putea fi lesne considerat un liber profesionist. Muncea cand vroia, cat vroia, unde vroia. Si inca isi apartinea. Mime apartinea conturilor. Incepuse a se schimba, fariseismul devenindu-i o a doua natura. Din cand in cand, mai avea cate o ratacire si isi amintea de vremurile de demult. Abia atunci mai reuseau sa se intalneasca. Si sa depene amintiri. Chiar la asa o revedere, hotarasera sa mearga impreuna pana la mare. De fapt, asta era si motivul pentru care Mime fusese sunat. Se apropia week-end-ul cu pricina…

Ceasul suna cu voiosia unui tanar cocos aflat in prima zi in mijlocul doamnelor sale. Intinse mana, gasi telefonul si apasa tasta 7 apoi butonul verde. La capatul celalalt nu raspundea nimeni. Chipul lui T(e)ism incepuse a se intuneca de mahnire, inca nu ar fi vrut sa creada… Si atunci a auzit soneria. In mai putin de trei secunde era gata, prietenul nu-l dezamagise. Mime era in mare forma, jovial asa cum se intampla sa fie atunci cand era indragostit sau cand reusea sa treaca de un greu examen. Destinatia nu era prea clara. Mime ar fi vrut in Mamaia insa T(e)ism insista sa ajunga la Portita. A invins, de dragul amintirilor comune. Sfarsitul de saptamana a trecut precum o clipa. Erau pe drum, intorcandu-se spre marele oras. Un sofer adormit si un camion imens. Plus o clipire.

Mime incerca sa-si deschida ochii insa vedea alb in jurul sau. Doar mana stanga parea a mai fi lipita de trup. Vocile nu-i dadeau pace. Reusea sa zareasca usa langa care banuia ca se afla. Tavanul ii era lipit de frunte. Realitatea era brusc intrerupta, cu violenta, cu franturi de dezastru. Incerca sa-si strige prietenul insa vocea ii ramanea agatata in bandaje. Timpul nu mai exita. Dupa o vreme, a invatat iar sa vorbeasca. Dorea doar sa stie unde ii era fratele de destin. A aflat, era acolo. In acelasi salon, intr-un spital-ospiciu, intr-o localitate micuta, uitata de lume. La fel de imobil ca si el. Suferinta le fusese impartita in mod egal. Ii desparteau cateva paturi si o lume pierduta. T(e)ism era in diagonala sa, langa zidul cu geamuri. In ziua in care i-a auzit vocea, Mime l-a rugat:

– Spune-mi, rogu-te, ce vezi pe geam. Tavanul ma striveste, vreau sa revad lumea prin ochii tai…

– Acum vad verdele copacilor… Pe bancuta din fata geamului stau doi parinti… Trei copilasi se alearga prin curte si zambesc fericiti…

Asa treceau secundele, minutele, zilele si lunile… Prin ochii lui… In Mime incepuse sa creasca un soi de invidie. Odata cu suferinta, se transforma in ura. De ce nu statea el la geam?!?… Intr-o noapte, lui T(e)ism i se facu rau. Cu o voce sfarsita, sopti:

– Mime, cheama pe cineva, te rog! Repede…

Umarul i se arcui iar degetul statea sa apese butonul de urgenta… Ura ii smulse mana si i-o arunca pe pat… In numai cateva minute, se stinse… Auzea zgomotul rotilor, zarva celor ce intrasera in salon. Sunetul fermoarului si fosnetul plasticului il instiintasera ca patul fusese eliberat. Ca si T(e)ism…

– Va rog sa ma mutati in patul prietenului meu…

Si inchise ochii. Visa de prea mult timp la placerea pe care urma sa o aiba la vederea ferestrei… Si ii deschise cu teama… In fata lui era un zid. Fara ferestre…

Anunțuri

Written by Teiucul

Iulie 31, 2009 la 01:44

Publicat în Insemnari Elucubrante

49 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. De ce n-ai scris si finalul? Nu-i asa ca totul era un vis?
    Nici o fereastra din lume si in nici o situatie nu se poate interpune intre doi prieteni de-o viata.

    Buna dimineata!

    Asterix

    Iulie 31, 2009 at 08:52

  2. dar el a murit pentru ca nu a fost apasat butonul de urgenta?
    eu am inteles ca T(e)ism ii spunea ce vede pe geam, desi langa el nu era niciun geam. si cum ar veni, el isi imagina asta pentru prietenul lui..

    Mada

    Iulie 31, 2009 at 09:35

  3. Offf, bietul Mime, cat de trist trebuie ca era daca a facut asta! Daca ne gandim, poate ca adevarul i-ar fi salvat pe amandoi.

    Te rog si eu impreuna cu Asterix, hai, Sburlea, spune-ne ca a fost doar un vis!

    De ce, de ce trebuie sa se ajunga la astfel de gesturi? Voi nu v-ati saturat de atata durere, tristete, neputinta? Ma uit uneori in jurul meu si-mi dau seama cat de mult valoreaza blandetea unui cuvant, un gest sincer de prietenie, un zambet, un pic de intelegere si toleranta. Cate schimba, dintr-o data!

    Am intalnit ceva asemanator (desigur, pastrand proportiile in privinta dramatismului!) in situatiile in care, prieteni de-o viata se indragostesc de aceeasi femeie. Si totul se rupe. Uneori, femeia alege sa-si calce pe inima si ii respinge pe amandoi, doar ca o astfel de prietenie sa nu se strice.

    Ma duc sa plang. Ma doare sufletul… 😦

    IndigoBird

    Iulie 31, 2009 at 11:26

  4. Ce-o fi mai bine: sa mori cu gandul ca ai un prieten sau sa traiesti fara prieten si cu gandul ca l-ai omorat ?

    KingSnake

    Iulie 31, 2009 at 11:36

  5. Oh, dah, grea intrebare. Niciuna. E o prostie.

    Ia incearc-o si pe asta: n-ar fi fost mai bine sa traiasca amandoi in continuare, intr-o relatie minunata de prietenie, poate mai profunda decat era ea inainte?! De ce tre’i sa existe numai aceste 2 clasice variante, ori-ori?! Intr-o lume de infinite posibilitati, noi ne blocam in chestia asta…

    IndigoBird

    Iulie 31, 2009 at 12:05

  6. Pai vorbim aici de o lume ideala sau de povestea de mai sus ? Ca daca e sa vorbim de o lume ideala atunci pe Mime n-ar fi trebuit sa-l schimbe banii, camionul n-ar fi aparut in imagine sau macar T(e)ism n-ar fi avut de ce sa se simta rau … toate astea pana sa se puna la indoiala, in momentul final si decisiv, prietenia lor.

    KingSnake

    Iulie 31, 2009 at 12:20

  7. Greu cu prieteniile… greu cu iubirile… greu cu sentimentele, in general

    P.S. Ai la Ada ceva: alb, XXL, cu scris negru si un nr. magic 🙂

    crocoditza

    Iulie 31, 2009 at 12:22

  8. Da.E un vis,refuz să cred că nu e.
    Hai la scris,bădie,încet,moşnegeşte!Aştept continuarea……
    Bună ziua!

    lori

    Iulie 31, 2009 at 13:37

  9. Kingsnake, ai dreptate, dar lasa-ma si pe mine sa visez la o lume mai buna. 😀
    Sincer, nu pot sa raspund la intrebarea pusa de tine. Ca…e evident ca unul a murit crezand intr-o iluzie, iar celalalt…daca are un strop de constiinta, atunci pe langa restul de suferinte i s-a mai adaugat una. Deci „mai binele” nu exista.

    IndigoBird

    Iulie 31, 2009 at 14:41

  10. Nu exista in aceasta formulare, voiam sa spun. Ca altfel…

    IndigoBird

    Iulie 31, 2009 at 14:42

  11. trista poveste Teiucule. io cred ca tu vorbesti mult in metafore si ca povestea de mai sus are un sambure de adevar la mijloc.

    revenind, io’s curios sa stiu ce are KS alb, xxl, cu scris negru si un nr magic…iti facusi tatuaj? 😀

    Sangerica

    Iulie 31, 2009 at 15:52

  12. Eu am deja tatuaj, cred ca era vorba de teiucul. 😀

    KingSnake

    Iulie 31, 2009 at 16:38

  13. Io cred ca e vorba de un tricou… E? Am ghicit?
    Despre poveste: …

    metalshrine

    Iulie 31, 2009 at 17:23

  14. da,de’un tricou fiţos,prestează el pe undeva serile astea 🙂

    lori

    Iulie 31, 2009 at 17:38

  15. Mda, oricum e trista istoria asta.
    Doar ca eu am momentan o alta apasare. Si nu stiu daca sa rad, sau sa plang. Dar mai bine o sa fug. In lume. Tare sunt dezamagita!

    IndigoBird

    Iulie 31, 2009 at 18:47

  16. Buna neata!

    Sangerica, ai o intuitie feminina de invidiat 😉

    Cat despre tatuaje si tricouri, confirm. Posed pe primul, il astept pe al doilea 🙂

    In rest, va doresc un super mega week-end!

    PS – Din pacate, n-a fost un vis…

    teiucul

    Iulie 31, 2009 at 19:48

  17. Croco, iti multumesc foarte mult si frumos 🙂

    teiucul

    Iulie 31, 2009 at 19:50

  18. „Sangerica, ai o intuitie feminina de invidiat”

    Asta-i, mai exista si idealisti. 🙂

    Asterix

    Iulie 31, 2009 at 20:49

  19. si stiam ca tre sa las papusile alea…la varsta asta…offf… 😆

    Sangerica

    Iulie 31, 2009 at 21:37

  20. Bre, Sburlea, nu glumi asa! Ca io tot ma plang pe unde apuc ca ieri am avut o asa stareee de…
    Te rog, daca nu e ceva cu adevarat de neimpartasit, da si tu un mail, ceva. Ca io tot ma vait de presimtiri si… Vai, nu!

    IndigoBird

    Iulie 31, 2009 at 21:38

  21. Daca e cu „Vai, nu!” sper ca nu ma presimti si pe mine 🙂

    Asterix

    Iulie 31, 2009 at 22:09

  22. Nu stiu bre, Asterix, ce’s eu, Mama Omida? (de fapt is „mama pasaruica” adica o chestiuta mai dihai decat omida, nu?!)
    Ideea e ca nu vreau sa ma mai gandesc ca nu-mi place deloc ce am simtit.

    IndigoBird

    Iulie 31, 2009 at 23:21

  23. Pasaruica, presimti cumva ca ai sa-ti dai masca aia jos? Sa te vedem fara? 😆

    metalshrine

    August 1, 2009 at 00:24

  24. Bre, Metalice, nu prea vad nicio legatura cu asta, sincer. E chiar ultima dintre grijile mele. Si, pana la urma, ce-ti imaginezi ca ascund dupa ea?

    IndigoBird

    August 1, 2009 at 09:50

  25. Buna dimineata ! Recuperez si eu ce n-am apucat sa citesc saptamana asta. Frumoasa istorie. 🙂

    Joaninha

    August 1, 2009 at 11:00

  26. Pff…ce se asorteaza cu starea mea povestea asta.
    Sper ca voi sa aveti o zi mai buna!

    skumpimic

    August 1, 2009 at 12:36

  27. Glumeam, bre, Pasaruica. Nu-mi imaginez nimic si oricum n-am inteles mare lucru din ce zici tu acolo cu presimtirile.

    metalshrine

    August 1, 2009 at 14:56

  28. ‘na ziua!

    Mey, ce trista poveste …
    E de pus la indoiala prietenia asta … mmm, ma gandesc … adica invidia si ura nu si-ar avea locul …

    PS: Sburlea, esti trist azi. Sau nu?

    VV

    August 1, 2009 at 17:56

  29. Stai, bre, Matalice, ca nu te cert! Doar sunt intrigata de idee, caci presâmturile mele „hactuale” ii au ca subiect pe altii, nu pe mine. Tocmai ziceam ca io’s ok, minunat chiar!, n-am a ma plange de ceva deosebit si nici nu ma vizeaza in viitor. (Nu e stare premonitorie ci a fost o perceptie sincrona. S-a-ntamplat ceva si eu am simtit atunci cand s-a produs).

    IndigoBird

    August 1, 2009 at 19:48

  30. M-ai lamurit…bustean… 😆

    metalshrine

    August 1, 2009 at 20:08

  31. Si acu ce sa fac? O schema?! Ca nu-sh altfel cum sa-ti iesplic, nah! 😀

    IndigoBird

    August 1, 2009 at 22:12

  32. Nu te mai chinui ca oricum nu-ntelege. Nici eu de altfel. 😆

    Asterix

    August 1, 2009 at 22:39

  33. Măi Indigo,greu mai pricepi 🙂 chiar nu vezi ce vrea de fapt metal să-i ,,desenezi”??

    lori

    August 1, 2009 at 22:55

  34. placerea a fost de partea mea, sper ca iti vine de data asta 😀

    si buna seara, de deasupra brazilor!

    crocoditza

    August 1, 2009 at 23:04

  35. Lori baga paie pe foc nu? 😆

    metalshrine

    August 1, 2009 at 23:15

  36. metale,’instrumentez’ cazu’! 🙂
    Croc,un’ eşti de fapt?

    lori

    August 1, 2009 at 23:49

  37. acum? in pat! intr-o camera de hotel 🙂

    crocoditza

    August 1, 2009 at 23:58

  38. şi’n care munţi?

    lori

    August 2, 2009 at 00:17

  39. Bre, nu stiu cum altfel, zau! Chiar nu vreau sa sune tendentios, dar sa-mi bag banii la pusculitza daca stiu cum sa verbalizez anumite stari. Astea le simti si gata!

    IndigoBird

    August 2, 2009 at 00:48

  40. Buna sara!

    VV bine ai venit! Si nu, nu eram trist! Ci doar siderat

    teiucul

    August 2, 2009 at 22:26

  41. macar acum ti-a mai trecut putin?

    IndigoBird

    August 2, 2009 at 22:50

  42. Seara buna, IB!

    (ai mail)

    teiucul

    August 2, 2009 at 22:54

  43. Bine ai venit acasa Teiucule!

    Asterix

    August 2, 2009 at 22:55

  44. (eu n-am mail 😦 )

    Asterix

    August 2, 2009 at 22:56

  45. Bine v-am gasit, Cardinale 😉

    teiucul

    August 2, 2009 at 22:57

  46. Asterix, fa-ti ! E moca 😆

    metalshrine

    August 2, 2009 at 23:18

  47. Citit, raspuns, mers la nani (scurta noaptea asta!)
    Somn usor la toata trupa, pe oriunde v-ati afla!

    IndigoBird

    August 2, 2009 at 23:32

  48. Asterix, cum sa n-ai?!!
    Era unul in film (Asterix si Obelix), personajul acela cu aripioare la fes…nu mai stiu cum se numea… Asa ca nu ne mai pacali, ca-ti confisc palaria. (Nu de alta, dar tocmai „am primit” un pulover rosu barbatesc -virtual, desigur-, intr-o alta comunitate, in urma unui schimb savuros de texte… si se asorteaza perfect cu palaria matale.) 😀
    Hai, somn usor, boieri dumneavoastra!

    IndigoBird

    August 2, 2009 at 23:38

  49. Zi frumoasă!!!
    Ce fel de aluat frămânţi azi,tei?
    Aştept unul cu multe mirodeníi,pe placu’mi! 🙂

    lori

    August 3, 2009 at 12:27


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: